|
Alba Iulia (denumirea românească
medievală:
Bălgrad, latină
Apulum, maghiară
Gyulafehérvár,
germană
Weißenburg/Karlsburg) este un municipiu, reşedinţa
judeţului Alba, Transilvania, România. Are în subordine
administrativă localităţile Oarda şi
Pâclişa. Are o populaţie de 66.369
locuitori.
Etimologie
Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraş
exista localitatea
dacică Apoulon, important centru fortificat menţionat pe hărţile contemporane.
După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul se va numi Apulum, iar
fortificaţia dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaţilor
Legiunii a
XIII-a Gemina
staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al
impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate în "Traseul
celor trei fortificaţii" (http://www.apulum.ro/ro/traseu0.htm
)
din cartierul Cetate. La intrarea în acest complex arheologic deschis recent
publicului, pot fi văzute şi rămăşiţele
unor ziduri exterioare precum şi o
poartă din cetatea medievală, cea în care a intrat victorios
Mihai
Viteazul. În Evul Mediu numele românesc al oraşului
a fost deja Alba Iulia, însă în documentele timpului redactate în limba slavonă
figurează drept
Bălgrad
(adică "Cetatea Albă").
Istorie
Numeroase izvoare atestă, înainte
de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe
acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice
datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o
importantă aşezare neolitică
(5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În
numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor
- au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demnă de menţionat este şi cetatea
de pământ din epoca fierului,
descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de
Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este
fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, înglobând un teren de aproape 30 ha.
Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic
de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi
economic al acestor locuri şi aceştia sunt
dacii. Ei pun bazele unei aşezări
puternice - Apoulon
- ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de
romani, au luat naştere două oraşe cu
numele de Colonia Aurelia Apulensis şi
Colonia Nova Apulensis.
În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a
botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a
deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex.
Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au
denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în
maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume
este folosit şi astăzi. Menţionat documentar prima dată în 1097 a fost capitala
principatului Transilvaniei (1542-1690), după
ce în prima faza a depins de
episcopul Transilvaniei.
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia,
realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti sub cârmuirea sa.
În secolul XVII a fost un important
centru al tipăriturilor româneşti, iar locuitorii oraşului au participat la Revoluţia
de la 1848-1849.
Unirea Transilvaniei,
Banatului,
Crişanei
şi
Maramureşului
cu România a fost
proclamată la 1 decembrie 1918 prin
Declaraţia de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la
Catedrala Reîntregirii, încoronarea
regelui
Ferdinand I
şi a reginei
Maria, simbolizând actul unirii
tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc,
în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a
guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.
În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba
Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei”
(“Lupa Capitolina”), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de
13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba
Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii
dintre Alba Iulia şi Alessandria.
În 1968, oraşul este declarat municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit
pentru prima oară
ziua
naţională a României.
Obiective turistice
Principala zonă istorică a oraşului este
Cetatea Alba Carolina, dezvoltată
foarte mult de
Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în
Karlsburg
în onoarea sa. Fortăreaţa în stil
Vauban
cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735,
după un plan al arhitectului
italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din
sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul,
iniţial în număr de şase.
Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei
sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum,
Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în
ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul
Principilor, Universitatea ”1 Decembrie 1918”, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Cloşca și Crișan,etc.
În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care
au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentând monarhia româneasca
în acea perioadă, Regele Ferdinand
şi Regina Maria, capetele încoronate
în anul 1922 în aceasta catedrală.
În
interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul
Ioan de Hunedoara.
Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu
se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi,
fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod
interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură
religioasă în stil romanic. A fost construită în perioada 1247 - 1291
şi se pare că la elaborarea
planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.
Cultură, educaţie
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia –pagina web:
www.uab.ro
Muzeul Unirii – pagina web:http://museum.ici.ro/transilvania/alba/romanian/fmuzeu.htm
Biblioteca Batthyaneum
Teatrul de Păpuşi – pagina web:
http://teatrulalba.ro/
Casa de Cultură a Studenților – pagina web:
http://ccs-alba.ro
|